Cunoscut şi sub numele de ţipar de mare sau ştiucă de mare, zărganul (Beloni Beloni Euxini – lat.) este un peşte răpitor, cu un trunchi rotund şi subţire, cu o culoare gri-albastru pe spate şi argintiu pe burtă. Zărganul are un bot alungit, care seamănă cu un cioc de pasăre şi, deşi uneori este confundat cu peştele spadă, la maturitate este mai subţire şi poate ajunge la o lungime de 70 de cm. Zărganul poate fi pregătit în diferite moduri.
Tochitura figurează în meniurile multor pensiuni şi restaurante din România. Pregătită, după cum îi este numele, din carne şi organe mărunţite, tochitura este însoţită de mămăligă, brânză rasă şi, eventual, un ou ochi pus deasupra
Oltenia are o gastronomie aparte, caracterizată de mâncăruri ceva mai condimentate, în care ardeiul iute are un rol important. Sunt preparate specifice, la care este folosit prazul cultivat îndeosebi în Oltenia.
Aflată în Evul Mediu sub suzeranitatea Imperiului otoman, Muntenia a preluat de la turci și, uneori, a adaptat unele preparate gastronomice.
Specifică Olteniei, pâinea la ţest are o istorie milenară având la origine metodele folosite de populaţia dacică pentru coacerea turtelor din mei, secară şi grâu în interiorul unui vas de lut aşezat cu gura în jos pe vatra încinsă.
Scrumbia este o specie care nu poate fi crescută în regim de acvacultură, fiind capturată sezonier, din martie până în iunie, în cursul migraţiei ei pe Dunăre.
Clătitele umplute cu dulceaţă, cremă de ciocolată, mai rar cu brânză dulce şi papanaşii reprezintă cele mai populare deserturi din oferta rstaurantelor şi, mai ales, a pensiunilor din România.
Toţi creştinii se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 20 aprilie.
La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care pentru ortodocşi este dezlegare la pește.
Asemănător cu ceapa verde, dar ceva mai mare, prazul (leek - engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro - italiană) este cultivat în special în Oltenia, ajungând să se identifice cu această provincie.
Pentru că ne apropiem de 1 aprilie, ziua păcălelilor, vă propunem şi o reţetă de gogoşi denumite minciunele.
Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin.
În această ediţie vă prezentăm câteva reţete de sarmale de post, fie în foi de varză, fie în foi de viţă.
De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu mici excepţii, sunt consumate doar mâncăruri din legume şi fructe conservate.
Săptămâna viitoare, credincioşii ortodocşi intră în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, aceştia consumă doar mâncăruri din vegetale.
