Secretele bucătăriei românești

Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.

Pâinea de casă, sarmalele, mâncărurile pe bază de cartofi sau kürtőskalács se numără printre simbolurile gastronomice locale, arată un sondaj de opinie realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita), în contextul pregătirilor pentru anul 2027, când judeţul va deţine titlul de Regiune Gastronomică a Europei.

Combinaţia de varză cu carne este prezentă în bucătăria românească. Varza tocată, dulce sau acră, este combinată cu carne de porc, de pui, de curcan sau chiar cu pește. Din foi de varză şi din carne tocată se pot obţine sarmalele, reprezentative pentru bucătăria românească.

În comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România este sărbătorit, în aceste zile, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

Unii români petrec Revelionul pe stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, alții combină distracția din oraș cu o cină festivă la un restaurant, însă există și tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori chiar acasă, alături de rude sau de prieteni.

În 20 decembrie, este ziua de Ignat când în România are loc sacrificarea rituală a porcului, din care vor fi obţinute preparatele tradiţionale pentru masa de Crăciun. Este nevoie de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.

În România sunt pregătite multe şi gustoase mâncăruri de post, fiind utilizate preponderent cartofii, orezul şi varza murată. Mâncărurile cu prune afumate sau cu gutui pot fi pregătite, de asemenea, în variantă de post sau cu carne, preponderent de pasăre.

Turta dulce se află printre dulciurile dăruite copiilor în această perioadă. În multe țări este un desert specific sărbătorilor de iarnă, având uneori și rolul de a decora bradul de Crăciun. În România, turta duce îşi face loc şi în ghetuţele copiilor, de Sf. Nicolae.

Mâncarea de fasole boabe este nelipsită de la festivităţile organizate în marile oraşe ale României cu ocazia Zilei Naţionale. Este servită simplă, cu bucăţi de ciolan afumat, cu costiţă de porc sau cu cârnaţi prăjiţi în ulei sau fripţi pe grătar.

În 14 noiembrie, după masa de Lăsata Secului, creştinii au intrat, pentru 41 de zile, în postul Crăciunului. Comparativ cu postul Paştelui, este o perioadă mai uşoară din punct de vedere alimentar, deoarece prevede dezlegare la peşte în zilele de sâmbătă şi duminică.

„Cârnaţi din topor din Vâlcea” a devenit al 15-lea produs românesc recunoscut la nivel european sub această denumire. Acest produs românesc se află în Registrul indicaţiilor geografice protejate (IGP), alături de alte preparate din carne din România și anume Salam de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi și Salinate de Turda.

Chiar dacă sunt serios concurate de hamburgeri şi de alte produse similare de tip fast food, chiftelele sunt în continuare în topul preferinţelor românilor. Sunt preparate din carne tocată sau din legume, cu formă rotundă, aplatizată sau alungită şi sunt prăjite în ulei, în tigaie sau ceaun. Sunt servite fie ca aperitiv, fie ca fel principal, în sos şi cu garnitură.

La sfârșitul lunii octombrie, dovleacul devine vedetă după ce a fost expus în vitrinele și rafturile unor magazine din România cu scopul de a contribui la vânzarea unor obiecte asociate Halloween-ului. Dovleacul copt întreg sau după ce a fost tăiat în cubuleţe este, de asemenea, o vedetă a toamnei.

Fructe galbene şi aromate, specifice toamnei, gutuile pot fi păstrate timp îndelungat, fără să se strice. Din ele pot fi pregătite atât mâncăruri, cât şi deserturi, iar în tradiţia populară reprezintă şi o modalitate de a prezice dacă iarna care urmează va fi blândă sau geroasă.