Secretele bucătăriei românești

Mic dejun al întâziaților sau înlocuitor de ocazie al sandvișului, covrigul face parte din cultura gastronomică a românilor care stau uneori la coadă pentru a cumpăra un covrig simplu, cu mac sau cu susan.

De la sărbătoarea de Armindeni, marcată altădată printr-o petecere în aer liber la care se consuma carne de miel şi se bea vin pelin, se ajuns ca, în aceeaşi zi, de 1 Mai, românii să consume, în mod tradiţional, mititei şi să bea bere.

Ostropelul de pui este o mâncare tradiţională a bucătăriei româneşti, putând fi preparată într-un timp scurt şi fără a folosi multe ingrediente.

În lumea satului românesc de altădată era o expresie: „dacă a apărut ștevia, am scăpat de foame”. Fiind bogată în vitamine, ștevia avea, de fapt, multe beneficii după perioada de iarnă datorită faptului că a fost și este folosită în cura de detoxifiere de primăvară, contribuind la revigorarea organismului.

Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la o săptămână diferenţă faţă de Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri din carne de miel.

Cu o săptămână înainte de Paşte, în Duminica Floriilor, creştinii ortodocşi au dezlegare la peşte. Printre preparatele tradiţionale din perioada primăverii se numără şi cele din scrumbie.

Urzicile se numără printre primele plante care apar la începutul primăverii. Ele cresc în mod natural în apropierea apelor sau la marginea pădurilor, iar consumul acestora contribuie la detoxifierea organismului. urzicile pot fi baza unor mâncăruri de post sau pot fi combinate cu smântână, unt şi chiar ouă.

Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin. Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi practicanți au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie la alimentele de origine animală. Pentru astăzi, câteva sugestii pentru mesele de Bunavestire şi de Florii.

Varza murată este folosită atât la mâncărurile din perioada sărbătorilor de iarnă, cât ţi în timpul primăverii, în postul Paştelui, când se pregătesc mâncăruri de post.

La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.

De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din vegetale.

Bucovina se remarcă printr-o gastronomie specifică, apropiată de cea moldovenească, dar care poartă şi influenţa austriacă deoarece între anii 1775 şi 1918 această provincie istorică românească s-a aflat sub administraţia imperială de la Viena.

Transilvania este caracterizată, din punct de vedere gastronomic, de mâncăruri bogate în grăsimi, fiind influenţată de bucătăria austriacă şi maghiară. La unele ciorbe este pus tarhon, o plantă aromatică, venită în mod sigur pe filiera săsească. Este folosită frecvent slănina fiartă, afumată şi “tăvălită” prin boia de ardei, consumată pe durata întregului an ca atare sau ca adaos în diferite mâncăruri. Bucătăria din Transilvania este renumită pentru preparate precum balmoşul, supa de varză cu smântână sau mâncărurile cu carne afumată, unele cu denumire de origine precum ciorba ardelenească cu afumătură.

Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.