Memoria unei nopți fără sfârșit – 5 – 6 iulie 1949, al doilea val al deportărilor staliniste. Interviu cu prof. univ.dr. habilitat în istorie Anatol Petrencu, director și fondator al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria” de la Chișinău.
La începutul anilor 1960, România își căuta politica externă proprie după ce de la finele celui de-al doilea război mondial, fusese subordonată intereselor sovietice. Astfel, ea s-a îndreptat către Lumea a Treia, o zonă deschisă noilor relații după ce mișcarea de decolonizare mondială înregistrase un mare succes. Iar Grupul celor 77 era acea organizație prin care interesele României socialiste puteau fi urmate.
Numele lui Gheorghe Brăianu este asociat disciplinei istoriei, dar și politicii. Fiul celebrului politician Ion I. C. Brătianu, Gheorghe Brătianu a fost autor a numeroase volume și studii de istorie a României care au făcut să fie considerat unul dintre cei mai valoroși istorici români. Numele său este aureolat și de calitatea de deținut politic, victimă a regimului comunist.
Cele mai cunoscute sceptre regale din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt buzduganele ceremoniale ale Familiei Regale — adevărate capodopere de orfevrărie, expuse permanent în galeria Tezaur Istoric, care atestă legătura Coroanei cu poporul român.
Ne-am întâlnit cu Alex Drace-Francis la Librăria Humanitas Cișmigiu din București, cu ocazia lansării volumului „Un boem la București. Reportaje dintr-o lume în tranziție. Cu scrisori inedite de la Dora Stolz și surorile ei (1840-1845)”.
Cazinoul din Constanţa a reintrat, de anul trecut, pe lista obiectivelor turistice ce pot fi vizitate în cel mai mare oraş românesc de la Marea Neagră. Construită în stil Art Nouveau, clădirea străluceşte din nou pe faleza Constanţei, după un amplu proces de restaurare. O plimbare pe faleză, pe conturul zonei peninsulare, situată între portul turistic Tomis şi portul maritim Constanţa, este o experienţă care nu trebuie ratată.
Situl arheologic de la Nufăru, identificat cu cetatea bizantină Proslavița de la gurile Dunării, dezvăluie urmele unui important centru urban medieval, ridicat peste memoria vie a Dobrogei dunărene.
Situat în partea central-nordică a României, județul Bistrița-Năsăud reprezintă o veritabilă poartă către atracțiile Transilvaniei.
Suveranii României au avut vânătoarea ca pasiune, dar și ca obligație a timpurilor. Partidele de vânătoare erau evenimente private, dar deveneau publice prin simbolism și prin ale evenimente conexe.
Descoperim azi patrimoniul cultural și istoric din nord-estul României, explorând două dintre cele mai importante și fascinante obiective turistice ale regiunii istorice Bucovina.
Istoria farmaceuticii moderne în Muntenia începe în secolul al XVIII-lea prin implicarea autorităților în legislație și reglementări. Farmaceutica modernă a însemnat noi abordări ale bolilor și leacurilor, inclusiv comercializarea și folosirea medicamentației.
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Capitală a Moldovei timp de aproape trei secole, municipiul Iaşi este unul dintre cele mai mari centre economice, culturale şi universitare ale României, având o impresionantă moştenire istorică. Pe lângă clădirile istorice, Iaşiul se remarcă şi prin multe edificii religioase, în care s-au petrecut momente importante din istoria României. În fiecare an, Iaşiul devine, la mijlocul lunii octombrie, un loc de pelerinaj, ocazionat de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaşte se află la Catedrala Mitropolitană.
Cărțile vechi au fost diverse, așa cum sunt și astăzi. În această diversitate își avea un loc și cartea de medicină care însemna tratate științifice, cărți de tratare a bolilor timpului, cărți de educație și prevenție și altele. Și tipografiile române ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea au imprimat acest tip de carte, care a intrat în bilbioteci împreună cu cărți de medicină tipărite în afara spațiului românesc.
Ridicat în secolul al II-lea d.Hr., în provincia romană Dacia, castrul Micia avea rol strategic: controla drumul care lega centrul Transilvaniei de vestul provinciei și supraveghea circulația pe valea Mureșului, într-o zonă esențială pentru apărarea și administrarea frontierelor romane.
