istorie

Între istoricii străni care au studiat istoria României, numele britanicului Dennis Deletant se detașează prin diversitatea textelor și acribia de care a dat dovadă. El şi americanul Keith Hitchins (1931-2020) au dedicat istoriei României o parte importantă a studiilor și cercetărilor lor și pot fi considerați cei mai importanți străini din a doua jumătate a secolului XX care au scris despre România.

Pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, mii de români aprobau actul unirii Transilvaniei cu Regatul României. Prin acel vot, Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia și Regatul României puneau bazele Regatului României Mari.

Rămășițele pământești ale ultimului domnitor al Moldovei înaintea Unirii Principatelor din 1859, Grigore Alexandru Ghica (1804-1857), sunt aduse înapoi în România după 168 de ani, într-un amplu demers simbolic și istoric.

Natură, cultură, istorie, dar şi turism medical sunt ofertele judeţului Bistriţa-Năsăud, din nord-estul Transilvaniei.

În universul stalinist, știința a fost direcționată ideologic asemenea celorlalte părți din viețile indivizilor. Științele sociale au avut cel mai mult de suferit, istoria între ele. La toate nivelurile, istoria a fost rescrisă și cenzurată, aceasta fiind forma cea mai blândă de represiune.

Au fost repatriate în România osemintele principelui Grigore Alexandru Ghyka, figură istorică luminoasă a secolului al XIX-lea.

România era singura țară majoritar ortodoxă din lume care nu avea o Catedrală Națională, deși ideea construirii unui astfel de edificiu exista încă din secolul 19. Face precizări purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Adrian Agachi.

Între sursele care se referă la spațiul românesc medieval se numără și scrierile cronicarului și diplomatului sârb George Brankovici. S-a născut la mijlocul secolului al XVII-lea, în 1645, și a murit în 1711.

După ce partidul comunist a preluat puterea, pe 6 martie 1945, prin intervenția directă a Uniunii Sovietice, planul de transformare radicală a României a inclus și cultura. Noua cultură socialistă nu era nici pe departe una liberă ci tocmai opusul ei, una violentă și repersivă, care cenzura cu brutalitate prezentul și mai ales trecutul. Astfel, în bibliotecile publice românești, s-au format fondurile secrete în care au fost adunate cărți, broșuri și publicații interzise apărute în marea lor majoritate înainte de 1945-1948.

Istoricul Nicolae Iorga a avut o personalitate puternică și a rămas în amintirile celor care l-au cunoscut. Iorga este cunoscut drept cel mai prolific autor din cultura română cu câteva zeci de mii de volume, studii și articole de presă.

Istro-românii sau românii din Istria, Croația, sunt un grup etnic legat lingvistic de națiunea română care trăiesc în extremitatea nord-vestică a Peninsulei Balcanice, așa cum aromânii, megleno-românii și românii din Timoc trăiesc în centrul și sudul Peninsulei Balcanice. În decursul timpului, numărul lor a scăzut constant, astăzi mai existând în jur de 1000 de persoane. Astfel că foarte puțini dintre ei au ajuns să trăiască în România.

În cultura română, numele lui Lucian Blaga este unul al excelenței. Este cunoscut chiar de pe băncile liceului, elevii îi găsesc numele și creația în paginile manualelor de limba și literatura română.

Statul român a început să-și creeze structurile de forță începând de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Școala română de matematică a secolului XX a avut câțiva reprezentanți importanți, între ei și Grigore Moisil.