Secretele bucătăriei românești

Peste câteva zile va fi Bunavestire, sărbătoare importantă a calendarului creştin. Ziua de Bunavestire şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii ortodocşi practicanți au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie la alimentele de origine animală. Pentru astăzi, câteva sugestii pentru mesele de Bunavestire şi de Florii.

Varza murată este folosită atât la mâncărurile din perioada sărbătorilor de iarnă, cât ţi în timpul primăverii, în postul Paştelui, când se pregătesc mâncăruri de post.

La 9 martie, în calendarul creştin ortodox este marcată sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia (Armenia), iar în cel romano-catolic cei 40 de ostaşi capadocieni martiri. În România există tradiţia ca în această zi să fie pregătiţi mucenici, colaci din făină, copţi în cuptor sau fierţi în apă.

De câteva zile s-a intrat în postul Paştelui, o perioadă de 7 săptămâni în care, cu excepţia unor zile când este dezlegare la peşte, credincioşii ortodocşi consumă doar mâncăruri din vegetale.

Bucovina se remarcă printr-o gastronomie specifică, apropiată de cea moldovenească, dar care poartă şi influenţa austriacă deoarece între anii 1775 şi 1918 această provincie istorică românească s-a aflat sub administraţia imperială de la Viena.

Transilvania este caracterizată, din punct de vedere gastronomic, de mâncăruri bogate în grăsimi, fiind influenţată de bucătăria austriacă şi maghiară. La unele ciorbe este pus tarhon, o plantă aromatică, venită în mod sigur pe filiera săsească. Este folosită frecvent slănina fiartă, afumată şi “tăvălită” prin boia de ardei, consumată pe durata întregului an ca atare sau ca adaos în diferite mâncăruri. Bucătăria din Transilvania este renumită pentru preparate precum balmoşul, supa de varză cu smântână sau mâncărurile cu carne afumată, unele cu denumire de origine precum ciorba ardelenească cu afumătură.

Gogoşile reprezintă un desert popular, care poate fi făcut fără prea multă bătaie de cap şi destul de repede. Gogoşile devin vedete la unele obiceiuri ale unor comunităţi, precum „Fuga Lolelor” de la Agnita, judeţul Sibiu.

Pâinea de casă, sarmalele, mâncărurile pe bază de cartofi sau kürtőskalács se numără printre simbolurile gastronomice locale, arată un sondaj de opinie realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita (Visit Harghita), în contextul pregătirilor pentru anul 2027, când judeţul va deţine titlul de Regiune Gastronomică a Europei.

Combinaţia de varză cu carne este prezentă în bucătăria românească. Varza tocată, dulce sau acră, este combinată cu carne de porc, de pui, de curcan sau chiar cu pește. Din foi de varză şi din carne tocată se pot obţine sarmalele, reprezentative pentru bucătăria românească.

În comunităţile de ruşi lipoveni, ucraineni şi sârbi din România este sărbătorit, în aceste zile, Crăciunul. Fiecare comunitate respectă tradiţiile, inclusiv cele gastronomice, care uneori poartă şi influenţa bucătăriei româneşti.

Unii români petrec Revelionul pe stradă, urmărind spectacolele din locurile publice şi focurile de artificii, alții combină distracția din oraș cu o cină festivă la un restaurant, însă există și tradiționaliști care preferă o cină prelungită până spre dimineață, uneori chiar acasă, alături de rude sau de prieteni.

În 20 decembrie, este ziua de Ignat când în România are loc sacrificarea rituală a porcului, din care vor fi obţinute preparatele tradiţionale pentru masa de Crăciun. Este nevoie de timp pentru ca pe masa de Crăciun să ajungă preparate tradiţionale precum piftie, lebăr, şorici, slănină, jumări, tobă, caltaboş, cârnaţi şi sarmale.

În România sunt pregătite multe şi gustoase mâncăruri de post, fiind utilizate preponderent cartofii, orezul şi varza murată. Mâncărurile cu prune afumate sau cu gutui pot fi pregătite, de asemenea, în variantă de post sau cu carne, preponderent de pasăre.