Cetăţenii statelor extra-comunitare, care investesc minimum 400.000 euro în România, ar putea obţine un permis de şedere temporară pe o perioadă de 5 ani, conform unei propuneri legislative depuse în Parlamentul de la Bucureşti.
930 de cereri de azil au fost depuse de la începutul acestui an până la 30 septembrie, cu 1.124 mai puţine faţă de perioada similară a anului trecut.
Companiile private din România prognozează o creştere medie cu 6% a salariilor de bază în 2026, după o majorare de 7,4% în acest an şi 10,4% în 2024, arată un studiu realizat de PricewaterhouseCoopers.
Numărul avizelor de muncă emise pentru cetăţeni străini de la începutul anului şi până la data de 30 septembrie a ajuns la aproape 85.000, reprezentând 72,4% din contingentul anual aprobat de autorităţi de 100.000 de lucrători străini,
Câştigul salarial mediu net în România a fost, anul trecut, de 4.959 de lei (976 euro), în creştere cu 547 de lei (aproape 108 euro) faţă de anul precedent, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
Guvernul român a amânat până la finalul anului trecerea de la Registrul electronic de evidenţă a contractelor individuale de muncă, sau Revisal, la Registrul general de evidenţă a salariaţilor sau Reges Online.
Şoferii companiilor Bolt sau Uber din România şi livratorii Glovo şi Wolt sau ai altor aplicaţii similare vor avea propriul sindicat în care se pot înscrie şi angajaţii străini.
România este insuficient reprezentată în principalele ţări sursă pentru muncitorii străini, în special cele din subcontinentul indian, de unde provine aproape 80% din mâna de lucru din ţări terţe, se arată într-o scrisoare adresată preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi ministrului de Externe, Oana Ţoiu.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a condamnat cu fermitate agresiunea asupra unui tânăr asiatic venit în România la muncă.
Angajarea de forţă de muncă externă nu înseamnă înlocuirea românilor, ci o soluţie de ultimă instanţă la lipsa acută de resurse umane locale, a transmis Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România.
Cristian Popa (BNR): România înregistrează un deficit de forță de muncă mai sever decât media Uniunii Europene, afectând atât ocupațiile cu competențe elementare, cât și domenii specializate precum IT&C, inginerie, științe și sănătate.
Departamentul Consular al Ministerului Afacerilor Externe atenționează românii care au oferte în afara țării pentru locuri de muncă să aibă actele și informațiile corecte pentru a evita posibile riscuri, abuzuri sau înșelătorii.
Muncitorii străini din România depind în prezent de digitalizarea proceselor birocratice gestionate de autorităţi, în condiţiile în care lipsa unor proceduri exclusiv online prelungeşte timpii de aşteptare, consumă resurse şi întârzie integrarea acestor lucrători pe piaţa muncii, susţin reprezentanţii Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România (PIFM).
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică i-a recomandat României să intensifice eforturile de creştere a ocupării, reducere a disparităţilor regionale şi sociale şi îmbunătăţire a calităţii forţei de muncă.
Ministrul român al Muncii, Florin Manole, a declarat că România are nevoie de acorduri bilaterale cu ţările de origine ale lucrătorilor care vin să muncească la noi.
