Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

30 de ani de la mineriada din iunie 1990

Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 din București, care au culminat cu venirea minerilor și agresarea populației civile a Capitalei, au reprezentat un pas înapoi făcut de societatea românească la nici o jumătate de an de la recâștigarea libertății

Adaugă ca sursă preferată în Google
30 de ani de la mineriada din iunie 1990
30 de ani de la mineriada din iunie 1990

, 15.06.2020, 15:15

Evenimentele violente din 13-15 iunie
1990 din București, care au culminat cu venirea minerilor și agresarea
populației civile a Capitalei, au reprezentat un pas înapoi făcut de societatea
românească la nici o jumătate de an de la recâștigarea libertății în decembrie
1989. A fost exemplul care dovedește că o societate care iese dintr-un regim
politic totalitar are de luptat cu demonii trecutului până să se vindece. Mineriada
din iunie 1990 a fost cea de-a treia venire a minerilor la București pentru a
susține Frontul Salvării Naționale împotriva partidelor de opoziție. Dar ea a
fost de fapt o manifestare a urii și intoleranței față de pluralismul democratic
care reapărea cu greu. Pe fondul protestelor din Piața Universității din
aprilie 1990 organizate de Opoziție și a alegerilor din 20 mai 1990 câștigate
de FSN, tensiunea ajunsese la cote maxime. Încercarea instituțiilor statului să
înlăture manifestația din Piața Universității din data de 13 iunie 1990 a fost
începutul a trei zile de violență în urma cărora au murit 6 oameni, alți
aproximativ 750 fiind răniți.


Evenimentul
din 13-15 iunie 1990 a fost unul special și l-am întrebat pe istoricul Cristian
Vasile în ce a constat individualitatea sa. Unii istorici l-au pus în contextul perioadei imediat
postcomuniste și l-au considerat ultima represiune de natură comunistă
desfășurată în România. Și eu cred că au dreptate pentru că manifestările de
atunci, de reprimare a unei părți din populația civilă, au mai multe
caracteristici care s-au văzut în istoria națională chiar imediat după 1944. Și
aceasta se explică prin prisma unei continuități de personal politic și de
practici care au caracterizat perioada de după martie 1945. Practicile de
acțiuni politice de instigare a unor civili împotriva altor civili s-au văzut
și în iunie 1990.


S-a
spus că mineriada din iunie 1990 a fost cauzată de slăbiciunea statului, a
forțelor de ordine în lichidarea protestelor de pe 13 iunie. Cristian Vasile. Și eu aș fi tentat să cred în
teoria slăbiciunii forțelor de ordine incapabile să pună capăt unor dezordini.
Dacă ne uităm atent la acele desfășurări din zilele de 13-15 iunie, mai ales la
cele din 13 pentru că e data esențială, vedem într-adevăr o slăbiciune a
forțelor de ordine dar vedem și anumite elemente care nu-și au explicația.
Există mai multe înregistrări și ele sunt veridice, intervențiile prin radio
ale ministrului adjunct de interne, generalul Diamandescu, care îi spune
interlocutorului său dăm foc autobuzelor, așa cum a fost înțelegerea. Ce să
înțelegem din aceste vorbe? Apoi există mărturii concordante cum că focul din
clădirea poliției capitalei nu a fost pus de manifestanți ci ar fi apărut din
interior. Iarăși e inexplicabil cum sute de polițiști se retrag fără să se
apere, la fel și la clădirea Ministerului de Interne.


Consolidarea
noii puteri reprezentate de Ion Iliescu prin manipularea maselor este văzută de
cei mai mulți analiști ai mineriadei drept explicație cu sens a evenimentelor
de atunci. Cristian Vasile. Aceste
dezordini din zona Universității și Căii Victoriei au fost reprimate la miezul
nopții de 13 spre 14 la orele 3 dimineața. Forțele de ordine erau stăpâne pe
situație, arestaseră elemente turbulente. Minerii vin ceva mai târziu și au
fost întâmpinați de președintele de atunci Ion Iliescu. Iliescu, în loc să
caute să detensioneze situația, să le explice că armata și poliția aveau sub
control situația, îi invită să ocupe ei Piața Universității. La ce bun a fost
acest gest din moment ce cu câteva ore înainte poliția și armata erau stăpâne
pe situație? Acea invitație absolut nesăbuită a condus la violențele din
dimineața zilei de 14 iunie și din ziua următoare. Prin urmare, a fost o
instigare la violență absolut inutilă și demnă de Codul Penal.


Cristian
Vasile a arătat că mineriada din iunie 1990 a fost o ultimă zvârcolire a
gândirii comuniste a societății produsă după căderea regimului în decembrie
1989. De ce minerii? S-a
încercat și cu alți muncitori, chiar pe 13-14 iunie. Avem mărturii oficiale că
erau chemați muncitori din București de la unele fabrici și uzine, de la 23
august și altele. Multe sindicate au refuzat să intervină pe motiv că era un
conflict politic și nu ei erau chemați să facă ordine. Or, se pare că minerii
au fost o categorie mai receptivă la propaganda fesenistă de atunci, a
regimului Iliescu. Ion Iliescu se apără spunând că nu chemase în mod specific
minerii ci forțele sociale responsabile. Dar aceasta este o circumstanță
agravantă din partea unui președinte de țară. Aici este tragedia acestor
întâmplări, exită și manifestările de bucurie ale unei părți a populației
bucureștene, de aplaudare a minerilor pentru ce făceau. Și ceea ce făceau era
zdrobirea în bătaie a unor tineri studenți, a purtătorilor de barbă, a femeilor
cu fuste scurte. Ceea ce amintea de politicile lui Ceaușescu de acea vânătoare
a rockerilor din anii ’70.


România
a plătit mineriada din 13-15 iunie 1990 prin izolare internațională care a
însemnat mai ales înghețarea acordul cu FMI și imposibilitatea de a face
împrumuturi. Politic, mineriada din iunie 1990 a însemnat aderarea țării la
Consiliul Europei abia în 1993, mult după țări din fostul spațiu sovietic.

Pro Memoria
Pro Memoria luni, 16 noiembrie 2026

80 de ani de la foametea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

În 1946 începea foametea din Uniunea Sovietică soldată cu un milion de morți, dintre care numai 200.000 în Republica Sovietică Socialistă Moldoveneasc…

80 de ani de la foametea din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 09 noiembrie 2026

Iancu de Hunedoara în cronici occidentale

Iancu sau Ioan Corvin de Hunedoara a fost unul dintre cele mai importante personaje ale istoriei Europei Centrale și de Est din prima jumătate a secol…

Iancu de Hunedoara în cronici occidentale
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 02 noiembrie 2026

Márton Áron

Enciclopedia rezistenței împotriva totalitarismului îl cuprinde în paginile sale și pe episcopul romano-catolic Márton Áron. Etnic maghiar din județul…

Márton Áron
Pro Memoria
Pro Memoria luni, 26 octombrie 2026

Regina Maria în America

Regina Maria a României, soția regelui Ferdinand I, a fost una dintre marile personalități care au creat România de azi. A creat România prin voință p…

Regina Maria în America
Pro Memoria luni, 19 octombrie 2026

Centenar Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat

Partidul Național Țărănesc a fost unul dintre partidele importante ale României, din rândurile sale provenind o pleiadă de politicieni de prim-rang. A…

Centenar Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat
Pro Memoria luni, 12 octombrie 2026

Populația musulmană în Regatul României

Din 1878, România are între cetățenii săi și o minoritate musulmană care a variat numeric în timp și aceasta s-a petrecut după ce Dobrogea a intrat în…

Populația musulmană în Regatul României
Pro Memoria luni, 05 octombrie 2026

Percepții antice despre Pontul Euxin

Marea Neagră este marea prin care România iese în lumea largă, marea prin care nave și marinari români ajung pe orice meridian. Și azi, și în trecut, …

Percepții antice despre Pontul Euxin
Pro Memoria luni, 28 septembrie 2026

Tătari și turci în spațiul românesc

Istoria comunității musulmane din România înseamnă mai ales istoria tătarilor și a turcilor care locuiesc în Dobrogea, teritoriul prin care România ar…

Tătari și turci în spațiul românesc

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company