Reprezentări ale conciliilor ecumenice

În 2025 se împlinesc 1700 de ani de la primul conciliu ecumenic de la Niceea din 325 când episcopii creștini se întâlneau să dezbată tezele arianismului.

Steliu Lambru, 12.05.2025, 15:15

În 2025 se împlinesc 1700 de ani de la primul conciliu ecumenic de la Niceea din 325 când episcopii creștini se întâlneau să dezbată tezele arianismului. Acea adunare, împreună cu alte șase de până la despărțirea bisericilor romană și constantinopolitană din 1054, vor fixa dogma Bisericii creștine. În retorica idealistă, cele șapte concilii de dinainte de ruptura din 1054 vor reprezenta secolele ”de aur” în care creștinismul era unit.

”Ereziile” sau contestările autorității Bisericii în materie de dogmă au fost prezențe constante în istoria creștinismului. Ele au fost prilejuri de clarificare a dogmei, dar și de protejare a poporului de seducțiile lor. Contestările autorității Bisericii din secolele al XV-lea până în al XVIII-lea au fost formulate de protestantism. Iar cele șapte concilii au fost reprezentate în biserici ca modele de unitate și trăire creștină care învinseseră Răul. Și în spațiul românesc, mai ales în Moldova, liderii politici și religioși au folosit tema unității celor șapte concilii ecumenice ca modele. Istoricul de artă Tereza Sinigalia a studiat iconografia celor șapte concilii ecumenice din bisericile românești și a arătat climatul societal în care ele au apărut.

”Contextul istoric este definit de o nouă încercare de a reveni la unitatea Bisericii lui Christos, de condițiile în care întregul areal creștin de răsărit în stăpânirea otomană, dar mai cu seamă de reapariția în spațiul occidental a Bisericii Latine a unor erezii ce amenințau unitatea dogmatică a lumii apusene. Amenințarea ajusese aproape de hotarele de apus și de nord ale Moldovei în primul deceniu al veacului al 15-lea sub forma husită, erezie care a fost condamnată la Conciliul de la Konstanz din anul 1417, conciliu la care au participat doi reprezentanți ai Bisericii din Moldova.

Catolicismul era protejat de domnitorul vremii Alexandru cel Bun care avea o soție catolică în persoana prințesei lituaniene Rimgaila. Lumea creștină rămâne divizată, iar apariția lutheranismului în 1517 adâncește ruptura chiar în sânul Bisericii Catolice. Chiar dacă aceste mișcări religioase nu afectează în primul rând Moldova, lutheranismul de la granița cu Transilvania, profund ancorată în noua confesiune, a fost percepută ca o amenințare. Apariția picturii exterioare la un număr semnficativ de biserici a fost interpretată ca o reacție a bisericii locale din Moldova la posibilele avansuri ale protestantismului excesiv, în forma lui antitrinitară.”

Bisericile din nordul Moldovei sunt cele unde figurarea celor șapte concilii ecumenice apare cel mai mult. Aflată la granița cu Polonia și sub influența catolicismului militant de acolo, principii și liderii religioși moldoveni au folosit arta ca formă de a-și proteja poporul. Picturile care reprezentau conciliile ecumenice erau de obicei în bisericile mănăstirilor, foarte rar apăreau pe bisericile din afara așezămintelor monastice. Ce personaje putem vedea? Episcopi, împărați și împărătese, gărzi lor de corp, servitori și eretici.

Cea mai veche reprezentare a conciliilor se află într-o biserică din episcopia Rădăuților. Aciolo au fost reprezentate toate conciliile, însă doar primul a fost păstrat. Pe biserica Sf. Nicolae din Botoșani ctitorită în 1497, biserică de curte domnească, au fost reprezentate trei concilii. Tot într-o biserică la Botoșani, într-un detaliu dintr-o compoziție mai mare, a fost identificat conciliul al patrulea de la Chalcedon din 451. În bisericile satului Arbore, ctitorie a hatmanului Luca Arbore, biserică de curte boierească ridicată în jurul anului 1503, și cea de la Bălinești a marelui logofăt Ioan Tăutu de la sfârșitul secolului 15, sunt alte reprezentări ale celor șapte concilii.

Cea mai bine conservată reprezentare a tuturor celor șapte este pe biserica Sf. Nicolae a mănăstirii Probota, ctitorie a principelui Petru Rareș din 1530. Pe biserica mănăstirii Humor, ctitorie a boierului Toader Bubuioc din vremea aceluiași principe Petru Rareș, se află alte reprezentări ale celor șapte concilii. Toate cele șapte sinoade pot fi văzute la mănăstirea Sucevița, ctitorită de boierul Gheorghe Movilă în timpul domniei fratelui său, Ieremia Movilă, în jurul anului 1600.

În celălalt principat românesc, Muntenia, reprezentările sunt mai puține și mai prost păstrate. În secolul 14, adunările apar pe biserica domnească de la Curtea de Argeș și pe biserica mănăstirii de la Cozia. În secolul 16 le regăsim la mănăstirea Snagov, ctitorită de Neagoe Basarab. Pe biserici de mănăstiri mai apar în perioada brâncovenească de la finele secolului al 17-lea și începutul secolului al 18-lea. Tereza Sinigalia spune că arta nu a fost singurul răspuns în fața ereziilor.

”Rememorarea unității Bisericii din primul mileniu, reflectată în documentelele celor șapte concilii ecumenice, este susținută la nivel vizual prin ilustrarea ei pe pereții interiori ai unor biserici, inclusiv ai acelora pictate și în exterior. Prezența ilustrării sinoadelor este o dovadă a răspunsului pe care Biserica Moldovei îl dădea provocărilor, amenințărilor și derapajelor de la dreapta credință. Un alt răspuns moldav, vizibil în alte cicluri iconografice, este reflectat de înflorirea monahismului de tip isihast, axat pe mistica dobândirii liniștii interioare, isihia.”

Bisericile în care apar primele concilii ecumenice sunt azi pe lista patrimoniului UNESCO. Alte asemenea picturi se mai pot vedea și în alte spații ortodoxe, dar în cel românesc sunt cele mai bine reprezentate.