RETROSPECTIVA A EVENIMENTiLOR EXTERNE A ANULUI 2022

Polim în Ucraina

Președintile rus, Vladimir Putin, nu-și susțânu tradiționala conferință di presă di la bitisită di an. Fastuoase, cu multă sultănate, adunări față în față a lu Putin cu jurnaliștil’i s-au organizată anual, arhiusinda di-tru 2001, cu excepția a perioadălei anamisa di 2008 și 2012, când el  ocupăă funcția di prim-ministru, ama arămânea stăpânulu de facto a Rusil’ei, în timp ţe di la Kremlin conduţea, formal, Dmitri Medvedev, unulu di aţele mai docile/ascultătoare personaje din anturajulu a lui. Reuninda sute di jurnalişti ruşi şi xeni, conferinţile dura/ţânea, di aradă, mai multe sâhăţ, iar Putin răspundea în directu la întribări pi toate turliile di subiecte, di la geopolitică la probleme cotidiane a societatilei rusă. Decizia tra să anuleadză aestă cutumă survine după ţe Rusia  invadăă Ucraina viţină, pi 24 februariu,  suferi/strâxi eșecuri militare în serie și  decretă, în septembriu, ună impopulară mobilizare parțială a rezerviștilor din armată, tra să-l’i pitreacă pi frontu. Ambile părțâ combatante sunt suspectate că reduc la minimum amploarea precunoscută chearderilor a lor umane, tra să nu submineadză/să nu slaghească moralul a trupilor. Șefulu a Statului Major a li armată americane, generalul Mark Milley,  lughursi/estimă că piste 100.000 di soldaț ruși fură vătămaţ sau răniț di la declanșarea invazilei și că chearderile a ucraineanilor sunt, probabil, similare. Easte ţel mai violentu conflict armat din Europa a ultimilor dechenii.

Milioane di rifugiaț, într-ună Europă tot mai oarfănă

Invadarea Ucrainălei di cătră Rusia  provocă/duse la creașterea prețurilor la energhie și la alimente în întreaga lume. Indicele  prețurilor a alimentilor, calculat di Organizația Națiunilor Unite tră Alimentație și Agricultură (FAO),  atinse un cipit istoric tru marţu. Tot aşi, prețul/păhălu a gazului di pi păzarea europeană. Aestă explozie a prețurilor  conduse, normal, și la creașterea inflațilei, ţea mai marea în zona euro di după 1997, di cându si calculeadză aest indice. Criza economică și aţea energhetică fură eclipsate maşi di drama uminitară. Polimulu din Ucraina  provocă ţel mai marile afluxu de rifugiaț în Europa di la bitisita ţelui de-al Doilea Polim Mondial: piste șase milioane în țările viţine și optu milioane strămutaț în interior – estima, ninca din mai, Analtul Comisar tră Refugiaț. Peste trei milioane de ucraineni au fugit din calea trupelor ruse prin România vecină. La scară globală, numărul persoanelor dezrădăţinate tricu aşi, trâ prota oară, pragulu di 100 di milioane.

Aledzeri în Europa și Statile Unite

În apriliu, președintile francez, chentristul pro-european Emmanuel Macron, și-adjudecăă/trapsi un nou mandat, după al doilea tur di scrutin, în care  concurăă cu șefa dreaptălei radicală, Marine Le Pen. Victoria a lu Macron înseamnă că Europa poate să conteadză pi Franța ninca ţinţe an’i –  jubilăă/si hărăsi, la unison cu numiroși lideri politiţ di pi continentu, președintile a ConsiliuluiEuropean, belghianulu Charles Michel. Tru cirişar/ iuniu, ama, coaliția pro-prezidențială  amintăă  mai puțân de giumitate di locurile din Adunarea Națională, camera inferioară a Leghislativului di la Paris. Extrema dreaptă a li Le Pen  obțânu un scor istoric, cu 89 di deputaț. În peninsula veţină a Franțălei, șefa partidului postfascistu Fraţâl’i a li Italie, Giorgia Meloni, si curdisi/ instală la conduţerea ţelui mai di dreapta guvernu postbelic di la Roma, după ţe formaţiunea lei amintăă aledzerile parlamentare din septembriuagheazmăciune. Fostă jurnalistă, Meloni easte ţea dintân’i mul’ieare premier din istoria Italil’ei, iar deviza a lei easte „Dumnidzău, patrie, familie”. În plan ideologhic, easte ună di aproapea a premierului conservator ungar, Viktor Orban. Ţi cara că invadarea Ucrainălei di cătră Rusia bâgăă într-ună lum’ină crudă/arauă relațiile a l’ei strease/strânse cu președintile Putin, și Orban, prim-ministru ninca din 2010, amintăă categoric aledzerile leghislative din țara sa. Partidulu a lui, FIDESZ, si impuse  în faţa a unui cartel electoral a li opoziție care meerdzea di la fosta extremă dreapta, Jobbik, ţi se ridefini ca hiinda di chentru-dreapta, până la socialişti, succesori/miraşgeadz a fostului partid unic comunistu. În Statile Unite, la scrutinulu di la giumitatea mandatului prezidențial, democrațâl’i a lu Joe Biden au păstrată un control fragil asupra a Senatului, ama au chirută Camera a Reprezentanțâlor, în favoarea dreptălei republicană.

Suveranulu a Regatului Unit, priatenulu/soţulu-oaspe a li Românie

Ună carte di istorie si încl’ise unăoară cu dispariţia a reginălei Elisabeta a II-a a Marilei Britanie, care si astimse/astease di bană, tru agheazmăciune/septembrie, la vârsta di 96 di an’i. Domnil’ia a l’ei di piste şapte dechenii, ţea mai lungă din istoria Anglil’ei, are marcată mira/ destinulu a mai multor generaţii/bârme di supuşi şi si confuundă cu destinulu a planetălei, din a doaua giumitate a secolului tricut până dzâlile di tora. Monarhu constituţional, ţi are domnită fără să guverneadză, regina  lucră cu 15 premieri britaniţ, di la leghendarulu Winston Churchill la efemera Liz Truss. Statile Unite, ţel mai importantul partener strateghic a Marilei Britanie, avură tru aestu chiro, 14 preşedinţâ, di la Harry Truman la Joe Biden. Primulu hil’u a longevivălei suverană agiumse/ deveni rege, la vârsta/ilichia di 73 di an’i, sum numa di Charles al III-lea. Presa di Bucureşti îl consideră un mare priaten/oaspe a Româniilei, pi care, în ultimile doauă dechenii, u are vizitată periodic. Faschinat/măghi’ipsit di tradiţiile din Transilvania (chentru), noulu monarhu britanic  contribui consecventu la păstrarea/ţânirea şi popularizarea a luştor. El easte şi contribuabil la bugetulu local, ca proprietar a unor case şi terenuri din România.

Fotbal în Qatar, mită/ruşfete la Bruxelles

Cupa Mondială di fotbal din Qatar, prima din istorie organizată într-un stat arab și în sezonulu toamnă-iarnă, si bitisi/termină cu victoria, anticipată di mulță, a Argentinălei. Fu ultimulu campionat mondial cu 32 di echipe la startu. Din 2026, numirulu a luştor creaște la 48, unăoară cu ediția programată în Statile Unite, Canada și Mexic. Ninca din 2010, când îl’i si încredințăă/deade organizarea Cupălei Mondială, Qatarulu fu linia di ţânire/ţinta constantă a numiroase acuzaţii di corupţie sau mutrinda condiţiile dezumanizante di lucru tră migranţâ, nerespectarea a ndrepturilor a mul’ierilor i a comunitatilei LGBTQ+. Critiţâle fură pimte nâpoi/ respinse anât di autoritățâle din emirat, cât și di preşedinteleFIFA, patroana a Cupălei Mondială, elvețianulu Gianni Infantino, ţi nu u apruche/u dezavuă aţea ţe numi lecţiile di morală din Occident, calificate dreptu ună probă de ipocrizie. Tru împlin turneulu final, eurodeputata socialistă elenă Eva Kaili, unulu di vicepreședințâl’i a Parlamentului European, fu arestată, la Bruxelles, în cadrulu a unei anchetă mutrinda suspiciun’i/şubeie di corupție ţi să si aibă faptă cu mită di sute m’il’e di euro, aprucheată paranom din Qatar.

Ună planetă lăndzidă/suferindă, tră optu miliarde di oamin’i

Anulu fu  marcat di nale recorduri climatiţe. În Europa, veara fu ţea mai călduroasă înreghistrată vărnăoară, iar zonile arse di incendii - ţeale mai mările/tease. La scară globală, emisiile di CO2 di orighine fosilă nu fură niţeunăoară tot ahât mări ca tru 2022. Populația Terrălei  depăși pragulu di 8 miliarde la giumitatea mesului noiembriu, uidisit tot a Națiun’ilor Unite. Tru 1950, pi Terra avea/eara maşi doauă miliarde și giumitate di oamin’i.

Autor: Bogdan Matei

Armânipsire: Hristu Steriu