Salariul minim în România va creşte de la 1 iulie, la 3.700 de lei brut (aproape 745 de euro), de la 3.300 de lei (circa 665 de euro) cât este în prezent. Administraţia de la Bucureşti încearcă astfel să acţioneze în spiritul unei directive europene votată în urmă cu un an şi jumătate, care trebuie transpusă în legislaţiile naţionale până în luna octombrie şi prevede ca acest venit să fie cel puţin jumătate din salariul mediu pe economie. Ministrul român al investiţiilor şi proiectelor europene, Adrian Câciu, a spus că la stabilirea salariului minim trebuie avute în vedere atât nevoia de a asigura un venit decent pentru orice lucrător activ dintr-o ţară, cât şi capacitatea angajatorului de a suporta acest venit. România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privinţa salariului minim. Statistica arată că, în ianuarie, în ţara noastră erau înregistrate 1,5 milioane de contracte de muncă plătite cu salariul minim.
Numărul locurilor de muncă vacante din România a fost de aproape 40.000 în 2023, cu peste 5.000 mai mic decât în anul anterior, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Oferta cea mai bogată a fost înregistrată în domeniul intermedierilor financiare şi în asigurări, iar la polul opus s-au aflat industria extractivă şi domeniul construcţiilor. Cea mai mare cerere de forţă de muncă a fost pentru specialişti în diverse domenii de activitate. În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare, în 2023, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în regiunea Bucureşti-Ilfov, 13.200, urmată de regiunile Nord-Vest, 5.600, şi Vest, 4.600. La polul opus au fost regiunile Sud-Muntenia, cu 3.200 de locuri vacante, şi Sud-Vest Oltenia, cu 1.600 de locuri de muncă disponibile.
Ministrul român al Muncii, Simona Bucura Oprescu, şi comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, au vizitat săptămâna trecută o companie din industria confecţiilor din oraşul Târgovişte, în sudul ţării. Ministerul arată că, din totalul de 256 de angajaţi ai companiei, 118 sunt ucenici, iar angajatorul beneficiază de subvenţii acordate prin proiecte europene, dar şi cu finanţare din Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj, precum şi de alte măsuri active de subvenţionare a locurilor de muncă ocupate de persoanele din grupuri defavorizate. După finalizarea formării profesionale, doar 4 dintre ucenici au plecat, restul fiind şi acum angajaţii firmei. Cu acest prilej, comisarul european a prezentat măsurile luate pentru reducerea diferenţelor salariale între statele membre, despre nevoia de a creşte competenţele generaţiilor tinere, precum şi despre oportunităţile oferite pentru ca aceştia să se integreze pe piaţa muncii.
Inspectoratul General pentru Imigrări are un rol crucial în prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, dar şi în asigurarea protecţiei persoanelor care din diverse motive aleg să-şi părăsească ţara de origine, a transmis ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia împlinirii a 143 de ani de atestare documentară a acestei structuri. Predoiu a spus că ultimii ani au fost dificili în sfera migraţiei şi a azilului. Potrivit acestuia, conflictele armate din Ucraina şi Orientul Mijlociu au creat premisele unui nou val de migranţi, situaţie care a presupus un efort suplimentar din partea specialiştilor pentru a identifica soluţii şi pentru a anticipa potenţiale situaţii cu risc. Ministrul a arătat că, în prezent, România exportă expertiză în combaterea migraţiei ilegale şi în domeniul situaţiei privind azilul. Predoiu a punctat totodată contribuţia Inspectoratului General pentru Imigrări în procesul de aderare la Spaţiul Schengen şi le-a transmis angajaţilor IGI să continue să alinieze serviciile oferite cetăţenilor români şi străini la cele mai înalte standarde.